Dupa o indelunga tacere m-am hotarat ca e timpul sa mai astern cate ceva pe blogul meu pe care s-a asternut praful. Sunt aceeasi eu. Oamenii sunt acceasi mereu dar sub masti diferite. In locuri diferite, departe de casa, dar din fericire cu oameni dragi alaturi. Cand am plecat de acasa, acum trei luni, eram plina de entuziasm si incredere insa acum mi-a mai ramas doar o farama de speranta ca aici voi putea realiza ceea ce acasa nu vedeam, un viitor mai bun.
Aici am invatat ca trebuie sa plang fara lacrimi, aici am simtit lipsa persoanelor cu care vorbeam ore intregi, aici am simtit cel mai crunt dor de casa si de parinti . Zilele trec una dupa alta, soarele imi bate in geam in fiecare dimineata ,dar parca nu e asa rotund, fericit, cald si plin de viata cum era Acasa. Italia e minunata, dar Romania e si mai minunata! Iar asta realizezi doar atunci cand o parasesti! Asa se intampla si cu oamenii. Ii apreciezi doar dupa ce nu mai sunt.
Suntem aceiasi….aceeasi eu de altadata, acelasi tu si acelasi sentiment care striga inauntrul nostru si nu ne lasa sa stam departe unul de altul! Tu ma ajuti sa ma regasesc in fiecare zi, tu esti taria mea, zambetul meu, speranta mea! Daca tu mi-ai cere, as lasa totul pentru tine pentru ca tu esti cel care a facut totul pentru mine! Este adearat ca in viata conteaza mult nu CE AI, ci PE CINE AI.
E ciudat cum iubirea ne invata sa ne depasim toate limitele, toate prejudecatile...si sa traim frumos.
Iar acum cand Sarbatorile se apropie cu pasi repezi, in sunet de colinde vom plange impreuna, amintindu-ne de parinti... si vom rade impreuna pentru a crea o atmosfera de poveste si pentru a intampina Minunea nasterii pruncului Iisus, caci El ne reda speranta , El ne ocroteste zi de zi in causul palmelor Sale si El ne va ridica intr-o zi pe aripi de lumina, El ne va face sa stralucim ca soarele si ne va ocroti, cu nesfarsita Sa dragoste.
LUMINA SFANTA A NASTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SA VA ADUCA IN INIMI PACE SI BUCURII!
Sa ne reauzim, cu bine! Cu drag, Vio
