Mie imi pasa

Am crezut in tine, in noi, pentru ca altfel nu ramaneam de fiecare data cand iti spuneam ADIO. Si mai ales te-am iubit si te iubesc, pentru ca altfel acum nu mi-ar pasa. Ca o iresponsabila m-am abandonat tie si acum refuz sa imi asum responsabilitatea pentru propria mea fericire. Chiar am crezut ca voi profita de ultima sansa pe care ne-am dat-o si nu am facut-o. Si nu pentru ca nu am vrut ci pentru ca m-am lasat prea mult coplesita de griji si de probleme. Imi pare rau ca ma simt ingrozitor de rau fizic si psihic si am perioada asta de depresie. As vrea sa cred ca este doar o chestiune de timp si lucrurile vor evolua inspre bine,dar nu am certitudinea asta. Nu vreau sa iti cer nimic, tu trebuie sa faci doar ce simti, sau ce nu simti. Am obosit sa cersesc atenie si iubire. As avea nevoie de noi amandoi, dar gasesc doar o cumplita singuratate in doi si e dureros ca doar mie imi pasa. Caut intelegere si afectiune dar primesc deziluzii, suparari, clipe de suferinta inutile si e ca si cum viata trece pe langa mine , mai ales ca si eu la randul meu, ma incapatanez si nu ofer prea mult. O sa treaca toate dar vor ramane amintiri...frumoase...urate. Si va veni ziua cand ma voi intreba ce mai caut aici, ce mai sper, ce mai vreau?

As vrea sa stiu ce vreau

Timpul...se scurge ireversibil...si irecuperabil...Incercam sa ne omoram timpul dar pana la urma este el cel care ne omoara. Obisnuim sa numaram orele si zilele insa ar trebui sa facem astfel incat macar o ora din zi sa conteze pentru ca altfel ceea ce nu facem noi, face timpul in locul nostru. Uneori simt ca nici nu vin, nici nu plec, ci stau doar asa si il privesc cum zboara, realizez ca am facut pana acum cea ce nu trebuia, sau nu am facut nimic. Simt ca nu am un rost in viata, si asta ma intristeaza. Nu stiu exact ceea ce vreau, nu am trasat inca directiile pe care viata mea sa le strabata si stiu ca pentru asta nu-s de apreciat. Sunt apreciate doar persoanele sigure de ele.

As vrea sa stiu ce foc arde in mine, cat curaj pentru a realiza ceva, orice. As vrea sa vad frumosul vietii chiar daca nu-i tocmai dragut in fiecare zi. As vrea sa stiu daca e ceva in interior care ma hraneste atunci cand totul se prabuseste, vreau sa stiu daca pot ramane singura cu mine insami si daca ma simt fericita in propria mea companie in aceste momente.
Si daca da, numai asa voi putea iubi mai mult viata.

Si daca nu, "chiar si omul care nu da nimic vietii pretinde de la viata totul."

Va urez

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va calauzeasca pasii pe drumul vietii ! Hristos A Inviat !

Creatie photoshop

Particip la un concurs photoshop. va rooog da-ti like ! va pupacesc

http://apps.facebook.com/​photoshopro/?img=7

De ce trebuie ca oamenii sa moara?

Vestea mortii subite a unei persoane dragi te loveste ca un fulger si te face sa te intrebi "de ce, de ce asa, de ce acum?". Orice lovitura de genul asta te face sa te intrebi "ce este, viata?" si te face sa realizezi ca maine sau peste un ceas poti sa nu mai fii, te face sa realizezi ca intre viata si moarte nu e nimic mai mult decat o clipa . Dar ce inseamna clipa? Ce inseamna aceasta lume?Desi de multe ori uitam de ea, moartea exista, face parte din destinul nostru. Moartea nu tine seama de nimic si de nimeni, ea domneste peste intreaga lume.
Cat de inselatoare este lumea asta si cum ne mai pierdem timpul pentru lucruri care sunt nimic!
Pana acum frica de moarte statea bine ascunsa in subconstient, dar acum am devenit constienta de acest sentiment . Sper ca intr-o zi sa pot privi moartea ca pe un fenomen inevitabil si firesc .